Scop: Îmbunătățirea comunicării cu publicul prin limbaj clar/simplu în țările europene
Unele țări europene au luat inițiativa în ceea ce privește realizarea unei comunicări publice clare și incluzive. De la folosirea în cadrul juridic până la utilizarea instrumentelor digitale, limbajul clar este recunoscut ca fiind esențial pentru asigurarea transparenței, accesibilității și participării democratice.
Primii lideri: Suedia, Norvegia, Olanda
În perioada anilor 70, Suedia a făcut din limbajul clar/simplu o prioritate națională, pentru a se asigura că toți cetățenii înțeleg legile și documentele publice. Consiliul Limbii Suedeze a elaborat reglementări naționale, iar agențiile guvernamentale au început să rescrie textele pentru a se asigura claritatea limbajului folosit.
În Norvegia, programul „Klartspråk” a fost lansat în 2009, prin colaborarea mai multor ministere, pentru a îmbunătăți limbajul oficial. Acesta a inclus instruire, testare de către utilizatorilor și audituri privind utilizarea limbaj simplu
În mod similar, în Olanda, limbajul clar/simplu a fost integrat în serviciile publice digitale, cu scopul de a construi încredere între cetățeni și instituții.
Aceste țări demonstrează că schimbarea reală vine din voința politică, colaborarea intersectorială și implicarea cetățenilor. Limbajul clar/simplu nu a fost tratat ca o competență non-tehnică, ci ca un drept civic.
Alte țări preocupate: Franța, Belgia, Croația, România, Macedonia de Nord
Inițiativele recente arată că și alte țări se preocupă de implementarea limbajului clar. În Franța, guvernul urmărește claritatea limbajului administrativ folosit în serviciile digitale și încurajează utilizarea unor instrumente precum Lisible, HECTOR și U31, care ajută la simplificarea și testarea documentelor folosind inteligența artificială și psiholingvistica.
Belgia promovează formatele ușor de citit prin intermediul FALC.be, administrat de Inclusion asbl, și oferă o versiune ușor de citit a site-ului web Handicap Belgium. Campanii precum Lire et Écrire vizează alfabetizarea adulților în Wallonia.
În Croația, sectorul privat este lider în acest domeniu. Startup-ul tehnologic Omoguru a creat instrumente precum LEXIE și OMOTYPE pentru a sprijini persoanele cu dislexie să citească confortabil pe orice dispozitiv.
România se concentrează pe alfabetizarea funcțională prin evaluări naționale și formarea profesorilor, în timp ce legea lingvistică din Macedonia de Nord din 2024 impune limbaj simplu și corectură profesională în toate instituțiile publice.
Aceste țări urmează căi diferite – juridice, tehnologice sau la nivel local – dar toate împărtășesc aceeași viziune: a face comunicarea publică accesibilă tuturor. Limbajul simplu nu mai este o idee de nișă. Devine un standard european de calitate și incluziune.
Surse:
Clear writing for Europe. (2024, May 23). European Commission