1. Provocări legate de citire și înțelegere
Un obiectiv principal al educației în Macedonia este de a le oferi elevilor abilitatea de a citi diverse texte în mod eficient, de a-și adapta stilul de citire la diferite scopuri, de a utiliza strategii de citire și de a-și extinde vocabularul și cunoștințele generale pentru a îmbunătăți interpretarea textelor. Pentru a atinge acest obiectiv, elevii trebuie să-și cultive abilitățile de citire fluentă și cuprinzătoare, care includ recunoașterea literelor și cuvintelor, conectarea informațiilor noi cu cunoștințele existente, deducerea semnificațiilor, predicția conținutului, identificarea structurilor textului și înțelegerea ideilor principale.
Factorii cheie pentru înțelegerea textului sunt fluența în citire, dimensiunea vocabularului și cunoștințele despre subiect. Cititorii fluenți se concentrează mai degrabă pe semnificație decât pe mecanica decodării cuvintelor. Un vocabular bogat îmbunătățește înțelegerea și susține dezvoltarea în continuare a vocabularului. Cunoașterea subiectului permite cititorilor să facă rapid legătura între informațiile noi și cele familiare, ceea ce duce la o citire mai eficientă și mai precisă.
Fluența crește atunci când cititorii au o înțelegere solidă a subiectului și a vocabularului, ajutând la recunoașterea rapidă a cuvintelor și la înțelegerea structurilor textului. Cititorii avansați automatizează multe aspecte ale citirii, ceea ce le permite să se concentreze asupra sensului textului. Cititorii experimentați pot procesa rapid informațiile, reducând încărcarea cognitivă și îmbunătățind înțelegerea.
Cunoașterea vocabularului joacă un rol esențial în înțelegerea textelor. Diferențele în ceea ce privește dimensiunea vocabularului între elevi se pot accentua în timp, afectând abilitățile lor de citire și performanța academică generală. Elevii cu un vocabular mai bogat se bucură mai mult de lectură și sunt mai predispuși să se implice în lectură, îmbunătățindu-și în continuare abilitățile și capacitățile cognitive.
Înțelegerea se bazează atât pe cunoașterea vocabularului, cât și pe familiarizarea cu subiectul. Înțelegerea subiectului îi ajută pe cititori să facă deducții corecte și să clarifice propozițiile complexe. Cunoștințele de fond ajută la recunoașterea metaforelor și a ironiei, îmbogățind experiența de citire.
Din păcate, în ultimele trei decenii, sistemul de învățământ din Macedonia s-a confruntat cu provocări semnificative. Recent, elevii nu au avut manuale și materiale didactice conexe, ceea ce le-a complicat procesul de învățare. Schimbările frecvente ale conceptelor educaționale, ale programelor și ale planurilor de învățământ au afectat negativ furnizarea unei educații teoretice relevante, neputând satisface nevoile pieței muncii și împiedicând dezvoltarea generală a țării. Există o nevoie urgentă de a aborda aceste provocări și de a crea resurse care să faciliteze o mai bună înțelegere și comunicare.
2. Inițiative pentru un limbaj clar
Codificarea limbii literare macedonene implică stabilirea și explicarea normelor sale literare. Utilizarea oficială a limbii macedonene a început odată cu înființarea guvernului macedonean în 1943 și a fost oficializată în constituția din 1944 a Adunării Antifasciste a Eliberării Poporului din Macedonia (ASNOM). Etapele cheie ale acestui proces de legalizare includ:
- Recunoașterea limbii macedonene ca limbă oficială a statului (decizia ASNOM din 2 august 1944).
- Adoptarea alfabetului macedonean (decizia Guvernului Popular al Macedoniei din 5 mai 1945).
- Legalizarea ortografiei macedonene (decizia Ministerului Educației din 7 iunie 1945).
Printre lucrările importante care definesc normele limbii literare se numără:
- „Ortografia macedoneană” (1945) și „Ortografia macedoneană cu dicționar ortografic” (1950) de Blaze Koneski și Krum Toshev.
- „Gramatica limbii literare macedonene”, volumele I și II (1952, 1953) de Blaže Koneski.
- „Dicționarul limbii macedonene” în trei volume (1961, 1965, 1966) editat de Blaže Koneski.
Alfabetul macedonean, cu litere unice pentru sunete specifice, este un patrimoniu cultural important. Sistemul său ortografic fonetic creează o legătură clară între sunete și litere. „Dicționarul limbii macedonene” a jucat un rol crucial în standardizarea lexicului și susținerea normelor ortografice. Utilizarea limbii literare macedonene este obligatorie în toate instituțiile publice din Macedonia, consolidând utilizarea corectă în diferite sectoare ale societății.
3. Inițiative actuale pentru un limbaj clar
În prezent, există resurse digitale disponibile pentru limba macedoneană, inclusiv un dicționar digital la drmj.eu, dicționarul digital oficial la makedonski.gov.mk și resurse digitale suplimentare care acoperă cărți vechi, dezvoltarea istorică, dialecte, gramatică și studii comparative ale limbii macedonene.
4. Actori cheie în acest domeniu
Instituțiile care supraveghează aceste eforturi includ Ministerul Educației și Științei, Biroul pentru Dezvoltarea Educației, Institutul pentru Limba Macedoneană „Krste Misirkov” din Skopje și Academia Macedoneană de Științe și Arte. Școlile și instituțiile de învățământ superior acreditate joacă, de asemenea, un rol esențial. Este esențial ca instituțiile statului să angajeze corectori pentru a asigura utilizarea corectă a limbii macedonene în documentele oficiale.
Concluzii
Pentru a îmbunătăți înțelegerea textului, eforturile ar trebui să se concentreze pe îmbunătățirea vocabularului și a cunoștințelor generale ale elevilor. Profesorii ar trebui să citească cu voce tare și să discute textele pentru a favoriza înțelegerea și achiziția vocabularului. Pe măsură ce elevii avansează către lectura independentă, ar trebui implementate programe de lectură extinsă, începând cu texte simplificate și progresând treptat către materiale autentice. Motivația elevilor este crucială; aceștia ar trebui să selecteze materialele de lectură în funcție de interesele lor. Lectura regulată favorizează dezvoltarea vocabularului, fluența și cunoștințele generale, făcând-o o activitate obișnuită și plăcută.